Перевод: с итальянского на русский

с русского на итальянский

(ai margini)

См. также в других словарях:

  • mărgini — MĂRGINÍ, mărginesc, vb. IV. 1. tranz. A forma limitele, marginile unui lucru, unei suprafeţe etc., a contura un lucru, o suprafaţă, a încadra, a delimita. ♦ A stabili anumite limite. ♦ refl. recipr. A se învecina cu..., a avea hotar comun cu... 2 …   Dicționar Român

  • Ai margini della metropoli — Infobox Film name = Ai margini della metropoli image size = 300px caption = director = Carlo Lizzani, Massimo Mida (co director) producer = Fernando Croce writer = Angelo D Alessandro narrator = starring = Massimo Girotti, Marina Berti and… …   Wikipedia

  • marginirostral — ˌmarginiˈrostral, a. Ornith. [f. L. margin(i) margin n. + rostr um beak + al1.] Of feathers: Growing round the basal margin of the bill. Macgillivray Hist. Brit. Birds I. 80 …   Useful english dictionary

  • limita — LIMITÁ, limitez, vb. I. tranz. şi refl. A (se) fixa între anumite limite sau graniţe; a (se) mărgini, a (se) restrânge, a (se) îngrădi. – Din fr. limiter, lat. limitare. Trimis de bogdang, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  LIMITÁ vb. 1. v. delimita …   Dicționar Român

  • margine — màr·gi·ne s.m., s.f. AU 1. s.m., parte estrema di una superficie, che ne costituisce il tratto terminale, la delimitazione: i margini di un bosco, di una piazza; orlo, bordo, ciglio: margine di una rupe; i margini di una ferita, i lembi, i labbri …   Dizionario italiano

  • delimita — DELIMITÁ, delimitez, vb. I. tranz. şi refl. A (se) stabili, a (se) fixa limitele unui lucru; a (se) mărgini, a (se) limita. ♦ A (se) contura. Trimis de abis, 23.06.2004. Sursa: DEX 98  DELIMITÁ vb. 1. a circumscrie, a demarca, a hotărnici, a… …   Dicționar Român

  • flanca — FLANCÁ, flanchez, vb. I. tranz. 1. A apăra, a sprijini, a proteja flancul unei unităţi militare; a ataca dintr o parte. ♦ fig. A însoţi pe cineva (pentru a l păzi). 2. (Despre un grup de clădiri) A mărgini de o parte şi de alta. – Din fr.… …   Dicționar Român

  • margine — MÁRGINE, margini, s.f. 1. Loc unde se termină o suprafaţă; extremitate, capăt al unei suprafeţe. ♢ loc. adj. şi adv. Fără (de) margini = nesfârşit, infinit; imens. ♦ spec. Hotar, frontieră. ♦ spec. Periferie. ♦ spec. Mal, ţărm. 2. Circumferinţă a …   Dicționar Român

  • mărginire — MĂRGINÍRE, mărginiri, s.f. 1. Acţiunea de a (se) mărgini şi rezultatul ei. 2. fig. Posibilitate redusă de înţelegere, de intuiţie; îngustime spirituală, mediocritate (în gândire, în concepţii etc.) prostie. – v. mărgini. Trimis de claudia,… …   Dicționar Român

  • mărginit — MĂRGINÍT, Ă, mărginiţi, te, adj. 1. Limitat, redus. 2. fig. (Despre oameni) Lipsit de inteligenţă; limitat, redus, prost; (despre calităţi intelectuale, sufleteşti etc.) lipsit de agerime, de profunzime. – v. mărgini. Trimis de claudia,… …   Dicționar Român

  • Nikos Alexiou — Born 1960 Rethymno, Crete, Greece Died February, 25, 2011 Athens, Greece Nationality Greek …   Wikipedia

Поделиться ссылкой на выделенное

Прямая ссылка:
Нажмите правой клавишей мыши и выберите «Копировать ссылку»